Goethe-Institut Bukarest
Cea mai veche biserică catolică din București, așa-numita "Bărăția", a fost sediul primei școli catolice germane din secolul al XIX-lea (1823-1830) și a funcționat multă vreme ca biserică a "maghiarilor și austriecilor".
Câțiva negustori italieni (Lucadello, Becelli) și misionari (Bruni) au fondat o primă comunitate catolică în București. Fiind influenți la curtea prințului valah, este posibil ca ei să fi avut un rol esențial în emiterea unui decret princiar în anul 1629 care le-a permis catolicilor să construiască o biserică și o mănăstire în apropierea curții. Secretari și traducători (italieni) ai prințului, mercenari polonezi, precum și câțiva franciscani bulgari, atât conventuali, cât și observanți, călătoreau spre și dinspre București în legătură cu diverse misiuni diplomatice, comerciale, militare, dar și ecleziastice. Populația catolică locală ajunsese probabil la un număr de până la 10 persoane. O primă biserică s-a ridicat încă din aprilie 1633 pe locul actualei clădiri a Bărăției, dar nu a intrat sub auspiciile Republicii Venețiene, contrar dorinței fondatorilor. După un incendiu, în 1676 a fost construită o nouă biserică franciscană, sub patronajul curții voievodale de atunci.
https://www.kloster-einsiedeln.ch/
Un medic sas transilvănean din Brașov, pe nume Stephan Sisti, ar fi putut fi prima prezență germană în ceea ce este astăzi Bărăția, iar influența austriacă ceva mai târzie, în urma acordurilor de pace de la Carloviț, Pasaroviţ și Belgrad, poate fi explicată prin aceea că împăratul de la Viena a fost recunoscut ca patron și protector al misiunilor catolice în sud-estul Europei, inclusiv al bisericilor și mănăstirilor din sfera de influență a Porții Otomane. În secolul al XVIII-lea, tot mai mulți negustori și meșteșugari, atât de limbă germană, cât și de limbă maghiară, au sosit din țările Monarhiei Dunărene, în ceea ce era pe atunci Valahia, aceasta ducând la înființarea unei reprezentanțe diplomatice austriece ("agenție") la București, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. "Agenții curții" (reprezentanți diplomatici), cum ar fi Merkelius și von Fleischhackel, au fost întotdeauna susținători loiali ai comunității, iar în 1823 a fost înființată aici prima școală catolică germană, cu 70 (1824), 83 (1825) și 114 (1827) elevi. Cei mai mulți dintre elevi erau catolici vorbitori de limbă germană din Austria, dar și din Bavaria. Acestă școală a fost și sediul mai multor asociații, cum ar fi Asociația Bărbaților Catolici Germani și Asociația Tinerilor Catolici.
https://www.kloster-einsiedeln.ch/
Biserica a fost reconstruită de mai multe ori în secolul al XIX-lea după incendii succesive din București. În 1928 Bărăția a primit o fațadă în stil Art Deco proiectată de arhitectul Carol Cortobius, el însuși membru al parohiei, un adept al funcționalismului, care își terminase studiile la Technicum Strelitz (1892) și își făcuse ucenicia cu Otto Wagner la Viena (1899-1901).
În fiecare duminică și sărbătoare religioasä, la ora 10.00, aici se ține și astăzi o slujbă în limba germană.
Izvoare:
Carol Auner, Istoria Bărăţiei din Bucureşti, 1904
Acest text a fost redactat în cadrul programului de internship al Institutului pentru Relații Culturale Externe (ifa) din Stuttgart, în colaborare cu Goethe-Institut București.
Autor: Daniel Banner