Clădirea Adriatica a arhitectului Rudolf Fränkel

Rudolf Fränkel, autorul clădirii Adriatica, a fost un arhitect evreu german născut la 14 iunie 1901 la Neisse, Silezia Superioară, într-o familie evreiască din clasa de mijloc. A murit la 23 aprilie 1974 în Cincinnati, Ohio, Statele Unite ale Americii. Și-a finalizat studiile la Universitatea Tehnică Charlottenburg din Berlin. După o scurtă ședere la München, și-a deschis un birou în Berlin. În afară de “Orașul grădină Atlantic” cu celebrul “Lichtburg” (Zohlen, 2006), a construit numeroase clădiri în Berlin.

În 1933, s-a refugiat la București în urma persecuției evreilor de către național-socialiști. Aici a construit zece clădiri moderniste, ce stau mărturie acelorași influențe ca și clădirile sale din Germania, construite în conformitate cu normele de construcție germane. Una dintre acestea, așa-numitul imobil Malaxa de pe Bulevardul Magheru,  a fost construit împreună cu celebrul arhitect român Horia Creangă, care introdusese modernismul în București odată cu proiectarea blocului de apartamente care includea cinematograful Patria. Aceste clădiri nu sunt ansambluri de locuințe și se adaptează peisajului arhitectural al Bucureștiului, de exemplu prin accentuarea colțului și prin ferestrele în bowindow. La fel ca la “Lichtburg”, el a construit un cinematograf și un teatru la parterul blocurilor de apartamente, așa cum se obișnuia în modernismul bucureștean. Clădirile sale sunt situate în centrul Bucureștiului și în cartierul de vile din nordul orașului, ambele bogate în clădiri moderniste. În 1937, odată cu creșterea influenței curentelor de dreapta în România, Fränkel a emigrat la Londra și, mai târziu, în SUA.

Arhivele din Miami, Ohio și Montreal conțin fotografii ale imobilului de birouri Adriatica (vederi exterioare din 1933 și, respectiv, 1934). Este o clădire cu schelet din oțel, care încadrează tematic activitatea lui Fränkel sub genericul influenței  germane în arhitectura Bucureștiului. Planul clădirii are în general o formă neregulată, ce se datorează parcelelor pe care se află imobilele, rezultat al tăierii bulevardelor peste terenuri  de case cu grădini, ce formau structura urbană anterioară a Bucureștiului. În aceste forme neregulate, coloanele și grinzile au fost amplasate la intersecțiile zidurilor și, prin urmare, clădirile sunt sensibile la cutremure.

În general,principalul tronson de drum nord-sud care traversează centrul Bucureștiului este o arie protejată, fiind văzut ca un bulevard al modernității. Este un ansamblu unic în Europa, deoarece în centrul Bucureștiului existau încă terenuri disponibile pentru construcții noi în jurul epocii modernismului.

Surse:
Boștenaru Dan, M. (2012) Rudolf Frankel în București,  110 ani de la naștere,  Argument 4 (1), p. 325-336
Brown-Manrique, G. (2009) Rudolf Fränkel and Neues Bauen. Work in Germany, Romania and the United Kingdom, Ernst Wasmuth Verlag Tübingen + Berlin
Prager, Emil (1979) Betonul armat în România, Editura Tehnică, București
Zohlen, G. (ed.) (2006) Rudolf Fränkel, die Gartenstadt Atlantic und Berlin, Niggli

Autor: Dr. Dipl.-Ing. Maria Boștenaru Dan, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” – București