Publicul țintă al propagandei rusești
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Unprejudiced” cu sprijinul Programului Parteneriatului Estic și al Ministerului Federal de Externe al Germaniei în primăvara anului 2022.
Author: Keti Khutsishvili
Rusia și-a început intervenția militară pe scară largă pe 24 februarie, dar războiul din Ucraina a început mult mai devreme. Una dintre acțiuni a fost lupta informațională prin intermediul mediilor de informare controlate de Kremlin și al platformelor de socializare ale diverșilor actori ruși și pro-ruși.
Fact-checkerii duc acest război împotriva propagandei Kremlinului de ani de zile. Aceștia s-au adaptat pentru a face față cantității tot mai mari de narațiuni false și manipulatoare și pentru a transmite astfel adevărul către public. Acest articol va examina activitatea fact-checkerilor ucraineni și georgieni. Cum operează aceștia, care sunt tacticile Kremlinului, cine sunt actorii care răspândesc știri false și pe cine vizează acestea? Articolul va oferi o perspectivă asupra acestor teme din partea celor aflați în prima linie a războiului informațional împotriva mașinăriei de propagandă a Kremlinului.
Verificarea faptelor înainte și după război
Fact-checkerii ucraineni și georgieni, în special 4 organizații, VoxCheck și StopFake din Ucraina și Myth Detector și Factcheck din Georgia, monitorizează și dezmint de ani de zile știrile false și propaganda venită din partea actorilor ruși și pro-ruși. Aceste organizații sunt membre ale programului de verificare a faptelor al Facebook, de tip 3rd party. Activitatea acestora include monitorizarea răspândirii dezinformării pe platformele lor, pregătirea de articole argumentate care să demonteze aceste afirmații și marcarea postărilor false și eronate cu etichete adecvate pentru a le limita raza de acțiune și daunele pe care le pot provoca. Colaborarea acoperea înainte doar țările lor, dar de la începutul războiului din Ucraina, Facebook a extins programul pentru a acoperi nu numai țările de origine, ci și Rusia și Belarus.
Svitlana Slipchenko, responsabila VoxCheck, spune că, în prima zi de război, au înțeles că trebuie să-și schimbe toate activitățile obișnuite, cum ar fi analiza reformelor, a economiei și chiar verificarea faptelor pe diferite subiecte, cum ar fi pandemia și vaccinurile, pentru a se concentra pe subiecte legate de război. De atunci, VoxCheck a inițiat 3 articole deschise, care sunt actualizate constant. Unul dintre articole conține principalele narațiuni false răspândite de propaganda rusă cu privire la război, în timp ce altele rezumă principalele subiecte din presa ucraineană și victoriile împotriva Rusiei.
„Vedem mult mai multă dezinformare rusă în acest moment, o vedem pe Telegram, pe Facebook, pe Instagram, în serviciile de mesagerie, cum ar fi Viber sau WhatsApp. Pentru a combate aceste minciuni pe care Rusia le creează în fiecare zi despre războiul în curs, le demontăm, nu numai în articolele noastre publicate pe site și în prezentarea generală a dezinformării rusești, dar facem și videoclipuri împreună cu radiodifuzorul național Suspilne. Am înțeles că și noi suntem la rândul nostru luptători, dar pe frontul informațional. Acest lucru ne motivează și ne ajută să lucrăm fără să ne odihnim la sfârșitul săptămânii." - spune Svitlana Slipchenko.
Acest sistem este folosit de o altă organizație ucraineană de verificare a faptelor, StopFake. Aceștia spun că nu s-a schimbat mare lucru, deoarece contracararea propagandei rusești a fost principalul lor obiectiv încă de la revolta de pe Maidan și înființarea lor ulterioară din 2014. Ei au lăsat deoparte, de asemenea, alte subiecte și s-au concentrat în întregime pe dezmințirea știrilor false legate de război. Olena Churanova, fact-checker la StopFake, explică faptul că, din cauza cantității copleșitoare de dezinformare care vine din partea presei ruse și pro-ruse, ei organizează discuții și se concentrează pe minciunile care ar putea dăuna oamenilor sau care ar avea cel mai mare impact asupra modului lor de gândire.
„Se întâmplă țării noastre și se întâmplă familiilor noastre, fiecare tragedie este propria noastră tragedie, așa că, bineînțeles, acest lucru ne dă motivație. Pentru munca noastră nu avem nevoie de un birou, avem nevoie doar de un loc sigur, de acces la internet și de un telefon mobil funcțional. Colegii mei au găsit câteva locuri sigure în Ucraina, unii dintre noi, de exemplu, încă mai stau în Kiev. Există atacuri cibernetice care vin dinspre Rusia. Acestea au cauzat probleme timp de câteva zile. Rusia încearcă să ne atace site-ul, o fac în mod activ, dar avem specialiști foarte buni și ei se ocupă de asta, așa că site-ul nostru este în siguranță în acest moment". - spune Olena Churanova.
Fact-checkerii georgieni au observat, de asemenea, o creștere dramatică a dezinformării, în special în legătură cu războiul. Volumul lor de muncă a crescut prin extinderea parteneriatului cu Facebook pentru a monitoriza postările în limba rusă în Rusia și în Belarus.
„Volumul de dezinformare a crescut, dar acest lucru ne ajută să observăm mai bine ceea ce se întâmplă în interiorul țării noastre, deoarece putem vedea corelații clare între valul de dezinformare provenit din surse rusești și dezinformarea răspândită la nivel local." - spune Tamar Kintsurashvili, redactor-șef al Myth Detector.
Principalele tactici ale propagandei Kremlinului
„Propaganda rusească este ca o oglindă spartă. Totul în ea este complet diferit de faptele reale". - spune Svitlana Slipchenko. Ea vorbește despre operațiunile cu steaguri false ale Rusiei, pentru a ascunde atacurile lor împotriva Ucrainei și a populației civile și pentru a arunca vina asupra forțelor ucrainene. Acest tip de dezinformare a fost observat și demascat de mai multe ori de fact-checkerii din ambele țări. De exemplu, Rusia a încercat să nege atacurile sale asupra civililor, să dea vina pe Ucraina pentru acestea și să o acuze că folosește civili ca scuturi umane. (a se vedea exemple pe VoxCheck, StopFake, Myth Detector, FactCheck).
Chiar și întreaga premisă a războiului se bazează pe acest tip de propagandă. Autoritățile ruse și belaruse au acuzat Ucraina de agravarea situației și de planificarea unui atac împotriva lor. Această afirmație falsă, potrivit căreia Ucraina pregătea un atac, a fost repetată de multe ori înainte de invazie, când Putin a susținut că Ucraina plănuia să recupereze Crimeea prin forță militară și, din nou, când publicațiile pro-Kremlin au afirmat că Ucraina înarma una dintre ramurile forțelor sale armate pentru a începe un carnagiu în Donbas. Încă de la începutul războiului, aceste minciuni au fost repetate de presa propagandistă rusă, oferind ca dovadă documente falsificate.
O altă tactică folosită de propaganda rusă este destinată audienței sale interne, revendicând victorii inventate în războiul care, în mod clar, nu decurge așa cum a planificat Kremlinul și prezentând forțele de ocupație drept eliberatori.
În același timp, propaganda rusă încearcă, de asemenea, să-i demoralizeze pe ucraineni, în special în teritoriile pe care le-au ocupat de la invazie.
„Rusia susține că autoritățile ucrainene nu sunt interesate să elibereze aceste teritorii și că le vor lăsa sub ocupație rusă. În același timp, Rusia face ca în aceste teritorii ocupate să fie imposibil ca oamenii să audă ceea ce spun autoritățile ucrainene. Nu există nicio conexiune la televiziunile ucrainene, la radio, uneori nu au nici măcar conexiune la internet pentru a verifica informațiile. Dar, de fapt, autoritățile ucrainene au declarat în repetate rânduri că nu uită de acești oameni și că încearcă să elibereze aceste teritorii". - afirmă Svitlana Slipchenko.
Tacticile de răspândire a propagandei variază și ele. Printre acestea se numără presupușii experți străini care apar în presa rusă și pro-rusă și repetă minciunile răspândite de propagandiștii Kremlinului.
„Mesajul lor este folosit pentru a justifica acțiunile Rusiei și pentru a sublinia superioritatea rusă. Este livrat ca un punct de vedere care vine de la experți străini, care se presupune că sunt liberi de influența lui Putin". - spune Tamar Kintsurashvili.
Potrivit acesteia, un alt discurs care este mai activ în Georgia este legat de identitate. Acest lucru a fost observat de Myth Detector înainte de începerea războiului, când la sfârșitul lunii ianuarie, în timp ce Rusia își mobiliza armata la granițele Ucrainei, pe rețelele de socializare a fost difuzat un videoclip fabricat în limba georgiană care arăta un soldat homosexual întâlnindu-se cu prietenul său. Videoclipul original din 2017 aparține Coaliției britanice pentru căsătoria între persoane de același sex, dar în acest caz au fost eliminate steagurile britanice și au fost adăugate fragmente din videoclipul armatei ucrainene. Unul din actorii care au răspândit videoclipul fabricat a fost platforma pro-rusă Alt-info, precum și alte conturi pro-ruse și anti-liberale de pe Facebook, atât autentice, cât și false. Videoclipul fals a fost însoțit de insulte homofobe care încercau să discrediteze forțele armate ucrainene. Myth detector a descoperit că, din 2020, videoclipul fabricat a fost publicat de reprezentantul autoproclamatei republici Luhansk, precum și de mai multe instituții media rusești. Rusia folosește homofobia ca instrument politic de mulți ani. Narațiunile homofobe nu sunt o formă nouă a actorilor ruși și pro-ruși pentru a discredita activiștii, politicienii, organizațiile și Occidentul în general. Recentele atacuri asupra activiștilor și jurnaliștilor LGBT pe 5 iulie 2021 în Tbilisi de către mulțimea adunată de organizația pro-rusă Alt-Info menționată mai sus este doar unul dintre exemplele din această listă lungă.
Publicul țintă al propagandei rusești
Chiar dacă Facebook a impus restricții, iar Rusia însăși a restricționat Facebook în interiorul țării, mijloacele de propagandă ale Kremlinului își continuă activitățile pe platformele de socializare, inclusiv pe cele aparținând Meta. Părerile diferă în ceea ce privește motivele care stau la baza acestui comportament aparent incompatibil.
Olena Churanova de la StopFake consideră că o parte a publicului țintă în acest caz sunt acei ruși, care pot folosi VPN, sau acei vorbitori de limbă rusă, care locuiesc în afara țării. O altă parte o reprezintă cei care nu au o opinie clară cu privire la evenimentele care se desfășoară.
Diaspora rusă este una dintre audiențele țintă menționate de Tamar Kintsurashvili, de asemenea. Ea subliniază că aceste grupuri au fost folosite pentru a împărtăși dezinformări și a mobiliza comunitățile locale împotriva ucrainenilor.
„Am găsit o înregistrare video care a fost difuzată ca fiind un protest organizat de germanii din Dresda împotriva refugiaților ucraineni, când, de fapt, persoanele prezente la protest erau din grupul de motocicliști Lupii Nopții, un proiect al Kremlinului". - spune Kintsurashvili.
Refugiații ucraineni au fost o altă țintă a dezinformării, care are ca scop să-i prezinte ca pe niște nerecunoscători depravați.
„Există noi narațiuni despre refugiați, susținând că aceștia nu fac decât să dăuneze economiei europene și că sunt nerecunoscători pentru tot ajutorul și sprijinul pe care îl primesc din partea Europei. Este o metodă cu adevărat interesantă folosită de Rusia, când iau doar un singur exemplu al unei persoane care a fost cu adevărat nerecunoscătoare pentru tot ajutorul primit și îl exagerează pentru a-l extinde asupra tuturor ucrainenilor". - spune Svitlana Slipchenko.
Ea crede că printre publicul țintă vizat de Kremlin, cel european se află în frunte.
„Rusia încearcă să le schimbe părerea europenilor despre autoritățile lor. Din cauza acestei propagande privind Ucraina și Rusia, oamenii din Europa fac alegeri greșite în privința propriilor autorități. Putem vedea o astfel de situație în Franța, unde oamenii sunt gata să o voteze pe Marine Le Pen, care de fapt nu face decât să repete niște narațiuni ale propagandei rusești. Putem vedea că până și unele organizații internaționale pot fi afectate de propaganda rusă, de exemplu, atunci când organizația internațională care ar trebui să lucreze pentru securitatea nucleară nu este sigură că Rusia este capabilă să facă provocări și să cauzeze pericole la centralele nucleare pe care le-a ocupat". - spune Slipchenko.
Cine răspândește minciunile?
Există, bineînțeles, responsabilii evidenți. Aceștia sunt autoritățile ruse, reprezentanții forțelor separatiste din teritoriile ocupate, propagandiștii oficiali ai Kremlinului, companiile media de stat, cum ar fi RT și Sputnik, cu sucursalele lor în diferite țări și limbi, și actorii pro-ruși, cum ar fi Alt-Info, menționat mai sus, și alte partide politice pro-ruse din Georgia care pledează pentru dialogul cu Rusia, neutralitate și respingerea aspirațiilor occidentale ale Georgiei. Există însă și alți actori, care sunt implicați activ în răspândirea dezinformării pe rețelele de socializare. O cercetare realizată de Myth Detector a arătat că, de la începutul războiului, mulți anti-vaxxeri, care în anii precedenți răspândeau în mod activ dezinformări cu privire la pandemie și în special la vaccinurile occidentale, au trecut acum la repetarea minciunilor venite din partea propagandei Kremlinului.
„Grupările pro-ruse acționează cu scopuri diferite, fie că este vorba de vaccinuri sau de politica rusă. Pe de altă parte, o parte a anti-vaxxerilor se află sub influența bisericii și am auzit de la ei declarații potrivit cărora nu ar exista un război între Ucraina și Rusia, ci că Occidentul a provocat acest război, instigând o luptă între frați, că ucrainenii și rușii sunt aceeași națiune. Aceste mesaje vin în mod activ din partea reprezentanților bisericii ortodoxe georgiene, iar acești oameni, pe lângă grupurile declarate pro-ruse, au fost implicați într-o campanie antivaccin." - spune Tamar Kintsurashvili.
Aceeași tendință a fost observată în aceste grupuri în Ucraina. VoxCheck luptă împotriva dezinformării cu privire la pandemie și vaccinuri în mod activ chiar înainte de izbucnirea războiului, dar acum au observat că multe conturi ale anti-vaxxerilor au trecut la subiectul războiului.
„Cu câteva zile înainte de începerea războiului, am văzut că unele conturi ale anti-vaxxerilor care au produs multe falsuri despre vaccinuri pur și simplu nu au mai publicat nimic. Au fost tăcuți și nu am văzut nicio nouă minciună despre vaccinarea Covid-19. De când a început războiul, au început să creeze falsuri legate de război. Cred că le-a luat doar câteva zile pentru a trece de la Covid-19 la subiecte legate de război". - spune Svitlana Slipchenko.
În Ucraina, o altă sursă de dezinformare provine din teritoriile ocupate. VoxCheck a observat conturi false care lucrează din regiunile ocupate Lugansk și Donețk, împărtășind propagandă și dezinformare rusească. Potrivit StopFake, astfel de pagini sunt lansate și din teritoriile ucrainene ocupate după război, susținând că aceste regiuni fac parte din Rusia. Se suspectează că aceste conturi sunt operate și finanțate din Rusia.
Unele dintre narațiunile rusești au apărut și în presa europeană. O cercetare realizată de VoxCheck a arătat că unele publicații italiene și germane au răspândit dezinformări despre politica rusă și NATO. Aceste narațiuni sunt folosite de Rusia pentru a-și justifica agresiunea militară împotriva Ucrainei.
„Acestea sunt narațiuni despre nazism, despre faptul că Occidentul a forțat Ucraina să înceapă războiul împotriva Rusiei sau a Donbasului, că Rusia este pur și simplu nevoită să se protejeze de Ucraina. Rusia a cultivat aceste narațiuni timp de ani de zile înainte de începerea războiului și încă le folosește". - afirmă Svitlana Slipchenko.
Sfatul ei pentru a nu cădea victime ale propagandei rusești este să nu ne uităm la cazurile separate de dezinformare, ci la imaginea de ansamblu, pentru a înțelege povestea generală și scopul pe care îl urmărește.
„Ar trebui să înțelegeți cronologia modului în care această narațiune a fost împărtășită în mod continuu de Rusia. Aceste minciuni au fost repetate în anii anteriori, chiar și din 2014, când o parte din estul Ucrainei și Crimeea au fost ocupate de Rusia. Dacă înțelegeți narațiunile pe care Rusia le repetă și cazurile care fac parte din aceste narațiuni, puteți să le opuneți rezistență, să le contestați și nu le veți împărtăși cu publicul dumneavoastră și nu vă veți face alegerile pe baza lor". - spune Slipchenko.
Olena Churanova, de la StopFake, consideră că interzicerea canalelor de propagandă rusească în Europa a fost o decizie corectă, deoarece unul dintre scopurile acestora este de a submina democrația și instituțiile occidentale.
„Este foarte important să spunem pe nume lucrurilor. De exemplu, să nu numim presa rusească presă și jurnaliștii ruși jurnaliști, pentru că ei nu sunt jurnaliști, ci agenți, care lucrează pentru Ministerul Propagandei din Rusia. Acest lucru ar fi just, pentru că munca lor nu face decât să discrediteze munca noastră. Acum, ei discreditează și fact checkerii. Au lansat o mulțime de pseudo canale de verificare a faptelor care răspândesc așa-zise dezmințiri despre ceea ce se întâmplă aici". - spune Churanova.
Cum gestionează guvernele din Ucraina și Georgia valul de dezinformare?
Atunci când fact-checkerii demontează știrile false, ei se bazează în primul rând pe informații din surse deschise, dar există momente în care cercetările lor necesită o confirmare oficială din partea autorităților. Acest lucru poate dura mult, în condițiile în care timpul este esențial. Cu cât știrile false rămân mai mult timp necontrolate și nerestricționate pe Facebook, cu atât mai mulți oameni ar putea să dea peste ele și să creadă minciuna. Fact-checkerii ucraineni și-au exprimat satisfacția față de activitatea pe care guvernul lor o desfășoară în ceea ce privește furnizarea de informații și combaterea știrilor false.
„Înainte de începerea războiului, am criticat adesea guvernul pentru lipsa de atenție față de educația mediatică a ucrainenilor. Unul dintre principalii pași pe care guvernul ucrainean i-a făcut înainte de război a fost crearea a două centre pentru combaterea dezinformării. Primul este centrul de combatere a dezinformării de securitate națională și un altul este centrul pentru securitate informațională care face parte din ministerul culturii și politicii informaționale. Aceste două centre pot acum să demonteze foarte repede minciunile, deoarece au legături strânse cu autoritățile și acces la toate informațiile oficiale". - spune Svitlana Slipchenko.
Ea spune că, de când a început războiul, rezistența ucrainenilor împotriva dezinformării rusești a crescut, din ce în ce mai mulți oameni au început să verifice informațiile înainte de a le crede, iar acest lucru se datorează în parte acțiunilor guvernului. Din păcate, nu se poate spune același lucru despre guvernul georgian, care nu pare prea dornic să coopereze cu fact-checkerii și să distribuie informații oficiale. Acest lucru a fost evident mai ales atunci când dezinformarea rusă cu privire la presupusa existență a unor biolaboratoare care lucrează la arme biologice în Ucraina a ajuns și în Georgia. Laboratorul Lugar, situat în Georgia, care a jucat un rol major în timpul pandemiei în testarea și prevenirea răspândirii virusului, a reprezentat adesea o țintă a dezinformării rusești în trecut. De când a început războiul, aceste acuzații au reapărut și au fost formulate amenințări, dar nu a existat nicio reacție din partea guvernului georgian.
„Politica guvernului georgian este de a nu irita Rusia. Prin intermediul diferitelor publicații online, încearcă să răspundă indirect acuzațiilor rusești, dar nu există voința politică de a aborda această problemă, mai ales în contextul evenimentelor care se desfășoară în Ucraina. Guvernul este uneori obligat să comunice informațiile, dar nu utilizează resursele de verificare a faptelor pentru a desfășura campanii active de informare pe această temă". - afirmă Tamar Kintsurashvili.
Cât de eficientă este activitatea fact-checkerilor?
StopFake, VoxCheck, Myth Detector și FactCheck sunt membri ai rețelei internaționale de verificare a faptelor din cadrul Institutului Poynter. IFCN a înființat o nouă platformă #Ukrainefacts, unde sunt colectate fact-check-urile efectuate pe tema războiului din Ucraina de către organizațiile membre de fact-checking din întreaga lume. La începutul lunii mai, această bază de date conținea 1550 de fact-checks din zeci de țări.
Platforma îi ajută pe fact-checkeri să împărtășească informațiile și rezultatele cercetărilor lor cu colegii lor.
„Economisim resurse în acest fel, folosind cercetările efectuate de colegii noștri și nu pierdem timp dezmințind aceeași dezinformare, mai ales când volumul este atât de mare. Prima astfel de colaborare fructuoasă a avut loc în timpul pandemiei. Pe de altă parte, este bine să vedem ce fel de vulnerabilitate există în ce țară, ce tip de dezinformare funcționează acolo". - spune Tamar Kintsurashvili.
De asemenea, platforma îi ajută pe jurnaliști și alte părți interesate să aibă acces la informații verificate, să observe asemănările dintre știrile false care se răspândesc în diferite țări și modelele propagandei rusești. Fact-checkerii consideră că impactul verificării faptelor împotriva răspândirii dezinformării nu a fost încă măsurat, dar, în ciuda criticilor, este important să își continue activitatea.
„Unii oameni cred că lupta împotriva dezinformării este ineficientă, că nu ar trebui să dezminți știrile false, ci ar trebui să faci altceva, dar nimeni nu știe ce anume, dacă nu să dezminți minciunile. Eu cred că este greșit. Trebuie să continuăm să dezmințim informațiile false și să explicăm de ce dezinformarea este dezinformare, de ce este dăunătoare, nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga lume". - spune Svitlana Slipchenko.
Ea consideră că aceste eforturi contribuie la a face ca vocile ucrainene să fie auzite în lume și să obțină mai mult sprijin în rezistența sa împotriva agresiunii rusești. Să sperăm că, în cele din urmă, aceste eforturi vor avea ca rezultat prevalarea adevărului în războiul informațional împotriva mașinăriei de propagandă a Kremlinului.
