Goethe și studiile sale științifice
POETUL NATURII

Ideea de a scrie un tratat despre "Metamorfoza plantelor" i-a venit lui Goethe în timpul unei plimbări prin grădină. Această lucrare "poetică a naturii" conține în ea germenii vocației științifice a celui ce este considerat a fi părintele clasicismului german.

de David Benedicte
 

Puțini știu despre poetul, dramaturgul și prozatorul german Johann Wolfgang von Goethe (Frankfurt 1749 - Weimar 1832) că și-a dedicat o bună parte din timp studiului unor domenii precum optica, meteorologia, anatomia, zoologia, mineralogia, fiziologia și paleontologia.

Lui îi datorăm colecția impresionantă de 19.000 de minerale, roci și fosile din Muzeul Național Goethe din Weimar și tot Goethe este cel care, prin intermediul cercetărilor sale științifice,  a dovedit existența osului intermaxilar la om. Până și  unul dintre oxizii de fier îi poartă numele, dovedind astfel dragostea sa aproape obsesivă pentru minerale.

Eclipsată de impactul operei sale literare, pasiunea lui Goethe pentru botanică trece însă aproape neobservată în România. Asta deși poetul recunoștea în pragul bătrâneții că a trăit cele mai fericite clipe ale vieții sale cutreierând prin florării, prin natură și prin grădini. De astfel de momente s-a bucurat în special în călătoria sa prin Italia, pe care a fost nevoit să o întreprindă între anii 1786 și 1788, pentru a ieși dintr-o încurcătură sentimentală cu iubita sa de atunci, Charlotte von Stein.

POETUL ȘI FLORILE

După spusele autorului lui Faust: Expulzat iremediabil din lumea magnifică a artei, pradă disperării, am simțit valoarea și demnitatea elementului natural cu atât mai viu. Acolo am căutat mântuirea și mângâierea ...". În peregrinările sale prin Italia, Goethe a observat felul în care vegetația se adapta treptat noilor condiții climaterice și a rămas impresionat de acest lucru.

Într-o plimbare prin grădinile siciliene din Palermo, scriitorului i-a venit ideea de a redefini conceptul de "metamorfoză": "Mi s-a revelat faptul că în acel organ al plantei pe care de obicei îl numim frunză zace adevăratul Proteus, care poate să se ascundă și să se reveleze în toate formele. Înainte și înapoi, planta este mereu numai frunză, atât de indisolubil unită cu viitorul germene, încât nici nu avem voie să le gândim separat."
Procesul prin care frunza ia treptat forma cotiledoanelor, pețiolurilor, sepalelor, petalelor, pistilurilor și staminelor este ceea ce Goethe a numit "metamorfoza plantelor". Așa i-a explicat iubitei sale, Charlotte von Stein, într-o scrisoare din 1786: “Nu-ți pot spune cât de ușor de citit devine pentru mine cartea naturii, îndelungile silabisiri m-au ajutat, acum ele își arată dintr-o dată roadele și bucuria mea liniștită e inexprimabilă.”

ÎN CĂUTAREA PLANTEI ORIGINARE

Cartea sa despre natură a fost în cele din urmă intitulată Încercare de a explica metamorfozele plantelor.  A fost publicată în 1790 și este un scurt tratat științific cu 123 de paragrafe. Goethe susține că toate plantele provin din modificările succesive ale unei plante originare și că aceste modificări fundamentale sunt aplicabile și altor ființe vii.  

În 1798 a scris poemul extins numit  Metamorfoza plantelor, în care oferă o variantă simplificată a teoriei sale pentru neinițiați. Iată primele versuri: "Te amețește, iubito, mulțimea miilor / De flori amestecate în grădina de pretutindeni / multe denumiri auzit-ai și tot mai barbar îți pătrund/ Unele după altele cu sonoritatea-n ureche." (Traducător: George Guțu)
 
ȘTIINȚA SUB FORMĂ DE VERSURI

Poemul a fost primit cu mult entuziasm, iar din acel moment Goethe a decis să folosească poezia ca promotor al ideilor sale științifice. Poemele sale au devenit astfel vehiculul perfect pentru a aduce știința mai aproape de publicul larg. În cuvintele poetului: "Nimeni nu a vrut să înțeleagă legătura intimă dintre poezie și știință; au uitat că poezia este sursa științei și nu și-au imaginat că în timp ar putea forma o alianță strânsă și fructuoasă în cele mai înalte regiuni ale spiritului uman".

Potrivit istoricului Robert J. Richards, Goethe a revoluționat știința la mijlocul secolului al XIX-lea cu încercarea sa de a explica metamorfoza plantelor, iar teoriile sale își găsesc și astăzi aplicabilitate: Biologia moleculară a dovedit între timp că anumite organe din flori suferă într-adevăr transformări care sunt controlate de un grup de gene numit ABC.


 
AUTOR

David Benedicte este jurnalist și autor, locuiește în Spania.
Traducere: Elena Morariu
Copyright: Text: Goethe-Institut Spanien, David Benedicte
Licențiat  Creative Commons Attribution - Share Alike 3.0 Germany License.

August 2021
Dacă aveți întrebări despre articol, nu ezitați să ne scrieți!