Medicină

Bolile infecţioase, precum tuberculoza, SIDA, malaria şi gripa, continuă să fie şi în prezent ameninţări uneori letale, făcând anual circa 13 milioane de victime. Ele sunt provocate de organisme microscopice, în special bacterii şi viruşi. Găsirea, identificarea şi dezvoltarea unor medicamente sau vaccinuri eficiente împotriva acestor agenţi patogeni este deseori un demers dificil.

Unul dintre pionieri a fost medicul şi microbiologul german Robert Koch, primul care a putut demonstra fără echivoc, faptul că o boală este cauzată de către o bacterie. În anul 1882, Robert Koch descoperă agentul patogen care cauzează tuberculoza, iar pentru descoperirea sa epocală primește în 1905 Premiul Nobel pentru Medicină.

Nimeni nu a putut vreodată să vadă printr-un corp omenesc sau să facă vizibil scheletul fără a răni persoana. Nimic mai adevărat până la 8 noiembrie 1895, ziua în care fizicianul Wilhelm Conrad Röntgen descoperă din pură întâmplare un nou tip de radiaţie. Cercetătorul german o numeşte "radiaţie X".

Pentru medicină, descoperirea este revoluţionară. Razele X, numite mai târziu raze Röntgen în spaţiul vorbitor de limbă germană, deschid noi posibilităţi de diagnosticare.

În anul 1901, lui Wilhelm Conrad Röntgen i se decernează primul Premiu Nobel pentru Fizică. Fizicianul german renunţă la patentarea descoperirii sale, dorind ca aceasta să servească întregii umanităţi.

De ce unii oameni se îmbolnăvesc, iar alţii nu? Sistemul imunitar joacă un rol determinant. Prima linie de apărare a organismului este formată din celulele albe (leucocite). Acestea sunt celule specializate pe funcţia de apărare, care recunosc şi anihilează bacteriile. Leucocitele pot devora la propriu agenţii patogeni, încercuindu-i şi digerându-i. Fenomenul este cunoscut de multă vreme.

Însă sistemul imunitar mai ascunde încă multe surprize. În anul 2003, cercetători de la Institutul Max Planck au descoperit că unele celule de apărare recurg la un truc. Îşi scot în exterior partea interioară, aruncând-o ca pe o plasă pentru a captura bacteriile şi a le ucide.

Chiar şi în prezent, o treime din populaţia globului este infectată cu agentul patogen al tuberculozei. Incidenţa este foarte crescută în special în rândul populaţiei ţărilor sărace. Deoarece sistemul imunitar este slăbit în urma malnutriţiei sau a altor boli, tuberculoza este deosebit de frecventă. Tratamentul este de durată şi dificil, având în vedere faptul că mulţi agenţi patogeni sunt rezistenţi la medicamentele disponibile.

Stefan Kaufmann şi echipa sa de la Institutul Max Planck pentru Biologie Infecţioasă lucrează în prezent la un nou vaccin. Cercetătorii au înfiinţat în Africa de Sud un institut de cercetare propriu, în cadrul căruia dezvoltă strategii de combatere a unor boli, precum SIDA şi tuberculoza.

Din timpuri străvechi, oamenii au folosit infuzia de scoarţă de salcie pentru a combate durerile şi febra. În 1897, un chimist în cadrul firmei Bayer pe nume Felix Hoffmann descoperă în mod mai degrabă întâmplător substanţa responsabilă de aceste efecte. Din acid salicilic şi oţet acesta obţine apoi acid acetilsalicilic (ASS).

Firma Bayer lansează pe piaţă noul medicament în anul 1899 sub denumirea de aspirină. Iniţial sub formă de pulbere, apoi de pastile. Însă ASS nu este eficient numai pentru a combate durerile, febra şi infecţiile. Deoarece subţiază sângele, substanţa previne obstrucţiile din vasele de sânge, reducând astfel riscul de infarct miocardic şi atac cerebral.

Aspirina devine cel mai cunoscut medicament din lume. În fiecare an, pe plan global sunt vândute miliarde de tablete.

Piele din fabrică. Chiar dacă pare o poveste ştiinţifico-fantastică, este realitate. O instalaţie complet automatizată, concepută de ingineri şi biologi din cadrul Fraunhofer-Gesellschaft, produce piele pe cale mecanică. Roboţi transportă mici probe de piele, le mărunţesc şi au grijă ca celulele să se înmulţească.

Firmele industriale folosesc apoi această "piele artificială" pentru a testa produse cosmetice şi substanţe chimice. Astfel, nu mai sunt necesare atât de multe experimente pe animale. Obiectivul este acum de a obţine ţesuturi pentru medicina regenerativă. Din mici fragmente de piele şi de cartilagiu de la pacienţi, "fabrica de piele" ar putea produce, de exemplu, material biologic individual pentru a ajuta victimele din incendii.