JOC: SPIRIT INVENTIV
Adevărat sau fals? Chiar şi marii inventatori, precum Carl Benz, Wilhelm Röntgen & Co., au avut de luat de-a lungul vieţii lor decizii mai mult sau mai puţin importante. Participă la joc şi alege calea corectă.
JOC: CLICK PE IDEI
Cine adună cele mai multe idei? Cine îşi atinge cel mai repede obiectivul? Fiecare click pe bec produce o idee. Cu cât generezi mai multe idei, cu atât completezi mai rapid numărul de inventatori şi de invenţii pentru atelierul tău.
Invenţii
-
Karl Ziegler, 1898–1973, chimist şi laureat al Premiului Nobel
"Am început precum un călător care porneşte spre o ţară necunoscută."
Karl Ziegler îşi descrie deseori lucrarea de-o viaţă drept călătorie cu final incert. Terenul necunoscut pe care îl sondează este domeniul chimiei situat între metale şi compuşii de carbon. Lucrările sale au creat premisele pentru producţia de masă a materialelor plastice precum polietilena şi polipropilena. Pentru descoperirile sale a primit în anul 1963 Premiul Nobel pentru Chimie.
-
Eicke Weber, *1949, fizician şi expert în domeniul energiei solare
"Omenirea va trăi cu energie durabilă sau deloc."
Cum putem folosi energia fără a contamina mediul înconjurător şi a perturba clima? Cum putem acoperi nevoia tot mai mare de energie? Germania optează pentru surse de energie regenerabilă, precum Soarele, vântul şi biomasa. Echipa de cercetători de la Institutul Fraunhofer, condusă de Eicke Weber, deţine mai multe recorduri mondiale în ceea ce priveşte eficienţa celulelor solare.
-
Konrad Zuse, 1910–1995, inginer constructor, inventator şi antreprenor
"Eram, pur şi simplu, prea leneş pentru a socoti"
Hârtia, creionul, rigla de calcul - plus calcule complexe, dar în fond atât de similare, domină în anii 1930 viaţa de zi cu zi a inginerului constructor. Konrad Zuse ajunge la concluzia că această activitate monotonă şi plictisitoare ar putea fi efectuată mult mai bine de o maşină. În anul 1941, inginerul german construieşte Z3, primul computer funcţional.
-
Philipp Reis, 1834–1874, fizician şi inventator
"Calul nu mănâncă salată de castraveţi."
Philipp Reis reuşeşte în anul 1860 să realizeze prima linie de telefonie funcţională. La prezentarea "telefonului", cum şi-a botezat Reis invenţia, a fost transmis în mod intenţionat un enunţ lipsit complet de sens, pe care receptorul să nu îl poată ghici din context. În acest mod, Reis a putut demonstra faptul că transmiterea informaţiei prin intermediul unui cablu electric chiar funcţionează.
-
Christiane Nüsslein-Volhard, *1942, biolog şi laureat al Premiului Nobel pentru Medicină
"Nimic nu este mai fascinant decât viaţa."
Cum ia naştere un organism nou, complex, dintr-un ovul? Această întrebare a preocupat-o pe Christiane Nüsslein-Volhard pe parcursul întregii ei cariere ştiinţifice. Cercetătoarea din cadrul Institutului Max Planck a fost distinsă în anul 1995 cu Premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie, fiind prima femeie din Germania care a primit prestigioasa distincţie. Descoperirile sale au furnizat principii fundamentale domeniului medical, cu precădere în sfera cercetării oncologice.
-
Friedrich Wilhelm Viktor Albert von Preußen, pe scurt: împăratul Wilhelm II, 1859–1941, împărat al Germaniei în perioada 1888–1918
"Automobilul este un fenomen trecător. Eu cred în cal."
La început, automobilul este privit în mod critic de mulţi martori ai vremii. Este considerat a fi prea zgomotos şi prea rapid. Însuşi împăratul Wilhelm al II-lea este iniţial sceptic, ulterior devenind însă un automobilist pasionat. În 1941, anul morţii sale, pe plan mondial se produceau deja circa cinci milioane de autoturisme anual. În prezent, producţia anuală se ridică la aproximativ 90 de milioane de autoturisme.
-
Stefan Hell, *1962, fizician şi laureat al Premiului Nobel
"Am dorit să realizez ceva cool - ceva la care lumea să nu se aştepte."
În anul 2014, Stefan Hell, cercetător în cadrul Institutului Max Planck, primeşte Premiul Nobel pentru Chimie pentru dezvoltarea microscopiei STED. Invenţia lui Hell permite observarea structurilor vii la scară nano. Aceasta deschide noi orizonturi în special în domeniul cercetărilor neurologice.
Stefan Hell, *1962, fizician şi laureat al Premiului Nobel
"Am dorit să realizez ceva cool - ceva la care lumea să nu se aştepte."
În anul 2014, Stefan Hell, cercetător în cadrul Institutului Max Planck, primeşte Premiul Nobel pentru Chimie pentru dezvoltarea microscopiei STED. Invenţia lui Hell permite observarea structurilor vii la scară nano. Aceasta deschide noi orizonturi în special în domeniul cercetărilor neurologice. -
Karl Ziegler, 1898–1973, chimist şi laureat al Premiului Nobel
"Am început precum un călător care porneşte spre o ţară necunoscută."
Karl Ziegler îşi descrie deseori lucrarea de-o viaţă drept călătorie cu final incert. Terenul necunoscut pe care îl sondează este domeniul chimiei situat între metale şi compuşii de carbon. Lucrările sale au creat premisele pentru producţia de masă a materialelor plastice precum polietilena şi polipropilena. Pentru descoperirile sale a primit în anul 1963 Premiul Nobel pentru Chimie.
-
Eicke Weber, *1949, fizician şi expert în domeniul energiei solare
"Omenirea va trăi cu energie durabilă sau deloc."
Cum putem folosi energia fără a contamina mediul înconjurător şi a perturba clima? Cum putem acoperi nevoia tot mai mare de energie? Germania optează pentru surse de energie regenerabilă, precum Soarele, vântul şi biomasa. Echipa de cercetători de la Institutul Fraunhofer, condusă de Eicke Weber, deţine mai multe recorduri mondiale în ceea ce priveşte eficienţa celulelor solare.
Made in Germany
Germania a fost dintotdeauna o ţară a spiritelor inventive. Descoperă 14 invenţii de la Hamburg până la München.Hamburg, 1969
Practic oricine are asupra sa unul sau mai multe carduri cu chip. Tehnicianul radio Jürgen Dethloff din Hamburg a fost primul căruia i-a venit ideea de a stoca informaţii pe un card. În 1969, Jürgen Dethloff înregistrează cardul de plastic cu circuit integrat ca patent.Vrei să afli mai multe detalii
© pixabay.com 
Hamburg
Cardul cu chip
Rostock, 1939
Heinkel He 178 a fost primul avion cu reacţie din lume, fiind în mod semnificativ mai rapid decât avioanele cu elice ale vremii. Sistemul de propulsie, un aşa-numit turboreactor, a fost dezvoltat de fizicianul Hans Joachim Pabst von Ohain. În prezent, avioanele cu reacţie transportă anual peste cinci miliarde de pasageri în întreaga lume.© „Ohain USAF He 178 page61“
Rostock
Propulsia cu reacţie
Berlin, 1935
În anul 1935, tânărul inginer constructor Konrad Zuse începe să construiască în locuinţa părinţilor săi din Berlin o maşină de calcul programabilă. Abia cea de-a treia încercare, modelul Z3, este cu adevărat funcţional. Maşinăria de dimensiunile unui unui perete (dulap) este primul computer din istorie.Vrei să afli mai multe detalii
© CC BY-SA 3.0
Berlin
Computerul
Leipzig, 1650
În anul 1605, la Straßburg, în acea vreme oraş german, apărea prima publicaţie săptămânală din istorie, având titlul "Relation". Nu după multă vreme, au început să apară ziare peste tot. Europa era dominată în acea vreme de Războiul de Treizeci de Ani şi se doreau informaţii despre ce se întâmpla în alte locuri. La 1 iulie 1650, tipograful din Leipzig Timotheus Ritzsch primeşte din partea regelui permisiunea de a tipări o publicaţie cu apariţie în şase zile ale săptămânii. Publicaţia supranumită „Einkommende Zeitungen“ este considerată a fi primul cotidian din istorie.
© Stiftung Saarländischer Kulturbesitz / Sammlung Deutsches Zeitungsmuseum
Leipzig
Primul cotidian
Wuppertal-Elberfeld, 1897
La 10 august 1897, chimistul Felix Hoffmann realizează în laboratoarele firmei Bayer pentru prima oară acid acetilsalicilic (ASS). Sub denumirea comercială de aspirină, noua substanţă devine cel mai cunoscut medicament din lume. Producţia anuală de ASS se ridică la peste 50 000 de tone, ceea ce, sub formă de tablete, corespunde distanţei de la Pământ la Lună - şi înapoi!Vrei să afli mai multe detalii
© picture alliance/akg
Wuppertal
Aspirina
Bonn - Bad Godesberg, 1915
În jurul anului 1915, cafeneaua Agner era frecventată deseori de studenţi, desertul cel mai în vogă fiind cireşele cu frişcă. Lui Josef Keller, cofetarul originar din Suabia, îi vine o idee genială. "Dulcele Josef", cum este supranumit Keller, transformă desertul simplu într-un tort rafinat. Sub cireşele cu frişcă pune un blat din aluat, presară pe deasupra bucăţele de ciocolată şi înnobilează totul cu Schwarzwälder Kirschwasser, rachiu de cireşe. Creaţia sa devine cunoscută în lumea întreagă sub denumirea de Schwarzwälder Kirschtorte (Tort Pădurea Neagră).
© pixabay.com
Bonn
Schwarzwälder Kirschtorte
Göttingen, 1999
În anul 1999, Stefan Hell concepe la Göttingen microscopul STED. Tehnologia permite observarea structurilor mici de numai câţiva nanometri în cadrul celulelor şi ţesuturilor vii. Pentru invenţia sa, Stefan Hell primeşte în anul 2014 Premiul Nobel.Vrei să afli mai multe detalii
Quelle: Video: Stefan Hell, STED-Mikroskop
Göttingen
Microscopul STED
Mannheim, 1886
Primul automobil "modern" rulează pe trei roţi. La 29 ianuarie 1886, Carl Benz îşi înregistrează ca patent prototipul. Prima călătorie mai lungă cu autoturismul o face soţia sa, Bertha. La început de august 1888, aceasta parcurge împreună cu cei doi fii peste 100 de kilometri, respectiv drumul de la Mannheim la Pforzheim şi înapoi. Pe drum, cumpără benzină de la o farmacie.Vrei să afli mai multe detalii
© Mercedes-Benz Classic
Mannheim
Automobilul
Mainz, în jurul anului 1450
Johannes Gensfleisch, numit Gutenberg, este considerat a fi inventatorul tiparului modern şi al presei tipografice. După anul 1450, invenţia sa declanşează în Europa o veritabilă revoluţie media, deoarece noul procedeu permite producţia în masă a cărţilor. Tiparul este considerat a fi una dintre cele mai importante invenţii ale celui de-al doilea mileniu, care a transformat definitiv societatea, ştiinţa şi politica Renaşterii.
© Wikipedia
Mainz
Tipografia
Waldachtal-Tumlingen, 1958
Cu peste 1 100 de patente, lăcătuşul şi întreprinzătorul Artur Fischer este unul dintre cei mai de succes inventatori germani. Cea mai cunoscută invenţie a sa este diblul de plastic. Soluţia mai simplă, mai rapidă şi mai stabilă decât sistemele folosite până la acel moment devine rapid un succes pe plan mondial.
© picture-alliance/ dpa
Waldachtal
Diblul
Herzogenaurach, 1925
Adi Dassler are o misiune. Visează la încălţămintea optimă pentru fiecare sport. La Jocurile Olimpice din Amsterdam din anul 1928, unii atleţi poartă deja pantofi speciali confecţionaţi în atelierul său. În 1936, atletul-vedetă Jesse Owens câştigă patru medalii de aur la Berlin, purtând încălţările realizate de Dassler. Succesul cel mare vine însă abia în anul 1954, la finala legendară a Campionatului Mondial de Fotbal. Germania învinge echipa Ungariei, considerată invincibilă, iar pantofii cu crampoane interschimbabile inventaţi de Dassler devin cunoscuţi în lumea întreagă sub denumirea comercială ADIDAS.
© adidas Group
Herzogenaurach
Încălţămintea cu crampoane
Würzburg, 1895
La fel ca mulţi alţi fizicieni ai vremii, profesorul de fizică şi rectorul Wilhelm Conrad Röntgen a experimentat şi el în laboratorul său cu radiaţia catodică. La 8 noiembrie 1895, descoperă însă un nou tip de radiaţie. Importanţa extraordinară a acestei descoperiri este recunoscută în scurt timp. Razele X (sau Röntgen) au permis pentru întâia oară incursiunea noninvazivă în corpul omenesc.Vrei să afli mai multe detalii
© pixabay.com
Würzburg
Razele X
Augsburg, 1897
În anul 1893, Rudolf Diesel primeşte brevetul pentru un nou tip de motor. Însă abia în 1897, inventatorul împreună cu inginerii de la fabrica de maşini Augsburg (mai târziu cunoscută sub acronimul MAN) reuşeşte să construiască un model funcţional. În prezent, motorul diesel este folosit în întreaga lume ca sistem de acţionare robust şi sigur, cu precădere la vapoare, autobuze şi camioane.
© pixabay.com
Augsburg
Motorul diesel
München, 1810
Oktoberfest este poate cea mai celebră „invenţie“ müncheneză. Sărbătoarea datează din 1810, când a început sub forma unei curse de cai cu ocazia căsătoriei prinţului moştenitor Ludovic. În prezent, peste 6 milioane de persoane participă anual la sărbătoarea considerată a fi cea mai mare serbare populară din lume.Oferta oraşului München este foarte bogată însă şi în domeniul ştiinţific. Activitatea de cercetare şi cea didactică se desfăşoară la cel mai înalt nivel în cadrul celor 15 universităţi, academii şi facultăţi, celor 11 institute Max Planck, trei institute Fraunhofer, patru institute Leibniz, precum şi în cadrul Centrului Helmholtz din Neuherberg.
© picture alliance/Ruth Botzenhardt
München
Oktoberfest
