Start

JOC: SPIRIT INVENTIV

Adevărat sau fals? Chiar şi marii inventatori, precum Carl Benz, Wilhelm Röntgen & Co., au avut de luat de-a lungul vieţii lor decizii mai mult sau mai puţin importante. Participă la joc şi alege calea corectă.

JOC: CLICK PE IDEI

Cine adună cele mai multe idei? Cine îşi atinge cel mai repede obiectivul? Fiecare click pe bec produce o idee. Cu cât generezi mai multe idei, cu atât completezi mai rapid numărul de inventatori şi de invenţii pentru atelierul tău.


    Invenţii

      Made in Germany

      Germania a fost dintotdeauna o ţară a spiritelor inventive. Descoperă 14 invenţii de la Hamburg până la München.

      Hamburg, 1969

      Practic oricine are asupra sa unul sau mai multe carduri cu chip. Tehnicianul radio Jürgen Dethloff din Hamburg a fost primul căruia i-a venit ideea de a stoca informaţii pe un card. În 1969, Jürgen Dethloff înregistrează cardul de plastic cu circuit integrat ca patent.
      Vrei să afli mai multe detalii

      © pixabay.com
      Hamburg
      Cardul cu chip

      Rostock, 1939

      Heinkel He 178 a fost primul avion cu reacţie din lume, fiind în mod semnificativ mai rapid decât avioanele cu elice ale vremii. Sistemul de propulsie, un aşa-numit turboreactor, a fost dezvoltat de fizicianul Hans Joachim Pabst von Ohain. În prezent, avioanele cu reacţie transportă anual peste cinci miliarde de pasageri în întreaga lume.

      © „Ohain USAF He 178 page61“
      Rostock
      Propulsia cu reacţie

      Berlin, 1935

      În anul 1935, tânărul inginer constructor Konrad Zuse începe să construiască în locuinţa părinţilor săi din Berlin o maşină de calcul programabilă. Abia cea de-a treia încercare, modelul Z3, este cu adevărat funcţional. Maşinăria de dimensiunile unui unui perete (dulap) este primul computer din istorie.
      Vrei să afli mai multe detalii

      © CC BY-SA 3.0
      Berlin
      Computerul

      Leipzig, 1650

      În anul 1605, la Straßburg, în acea vreme oraş german, apărea prima publicaţie săptămânală din istorie, având titlul "Relation". Nu după multă vreme, au început să apară ziare peste tot. Europa era dominată în acea vreme de Războiul de Treizeci de Ani şi se doreau informaţii despre ce se întâmpla în alte locuri. La 1 iulie 1650, tipograful din Leipzig Timotheus Ritzsch primeşte din partea regelui permisiunea de a tipări o publicaţie cu apariţie în şase zile ale săptămânii. Publicaţia supranumită „Einkommende Zeitungen“ este considerată a fi primul cotidian din istorie.

      © Stiftung Saarländischer Kulturbesitz / Sammlung Deutsches Zeitungsmuseum
      Leipzig
      Primul cotidian

      Wuppertal-Elberfeld, 1897

      La 10 august 1897, chimistul Felix Hoffmann realizează în laboratoarele firmei Bayer pentru prima oară acid acetilsalicilic (ASS). Sub denumirea comercială de aspirină, noua substanţă devine cel mai cunoscut medicament din lume. Producţia anuală de ASS se ridică la peste 50 000 de tone, ceea ce, sub formă de tablete, corespunde distanţei de la Pământ la Lună - şi înapoi!
      Vrei să afli mai multe detalii

      © picture alliance/akg
      Wuppertal
      Aspirina

      Bonn - Bad Godesberg, 1915

      În jurul anului 1915, cafeneaua Agner era frecventată deseori de studenţi, desertul cel mai în vogă fiind cireşele cu frişcă. Lui Josef Keller, cofetarul originar din Suabia, îi vine o idee genială. "Dulcele Josef", cum este supranumit Keller, transformă desertul simplu într-un tort rafinat. Sub cireşele cu frişcă pune un blat din aluat, presară pe deasupra bucăţele de ciocolată şi înnobilează totul cu Schwarzwälder Kirschwasser, rachiu de cireşe. Creaţia sa devine cunoscută în lumea întreagă sub denumirea de Schwarzwälder Kirschtorte (Tort Pădurea Neagră).

      © pixabay.com
      Bonn
      Schwarzwälder Kirschtorte

      Göttingen, 1999

      În anul 1999, Stefan Hell concepe la Göttingen microscopul STED. Tehnologia permite observarea structurilor mici de numai câţiva nanometri în cadrul celulelor şi ţesuturilor vii. Pentru invenţia sa, Stefan Hell primeşte în anul 2014 Premiul Nobel.
      Vrei să afli mai multe detalii

      Quelle: Video: Stefan Hell, STED-Mikroskop
      Göttingen
      Microscopul STED

      Mannheim, 1886

      Primul automobil "modern" rulează pe trei roţi. La 29 ianuarie 1886, Carl Benz îşi înregistrează ca patent prototipul. Prima călătorie mai lungă cu autoturismul o face soţia sa, Bertha. La început de august 1888, aceasta parcurge împreună cu cei doi fii peste 100 de kilometri, respectiv drumul de la Mannheim la Pforzheim şi înapoi. Pe drum, cumpără benzină de la o farmacie.
      Vrei să afli mai multe detalii

      © Mercedes-Benz Classic
      Mannheim
      Automobilul

      Mainz, în jurul anului 1450

      Johannes Gensfleisch, numit Gutenberg, este considerat a fi inventatorul tiparului modern şi al presei tipografice. După anul 1450, invenţia sa declanşează în Europa o veritabilă revoluţie media, deoarece noul procedeu permite producţia în masă a cărţilor. Tiparul este considerat a fi una dintre cele mai importante invenţii ale celui de-al doilea mileniu, care a transformat definitiv societatea, ştiinţa şi politica Renaşterii.

      © Wikipedia
      Mainz
      Tipografia

      Waldachtal-Tumlingen, 1958

      Cu peste 1 100 de patente, lăcătuşul şi întreprinzătorul Artur Fischer este unul dintre cei mai de succes inventatori germani. Cea mai cunoscută invenţie a sa este diblul de plastic. Soluţia mai simplă, mai rapidă şi mai stabilă decât sistemele folosite până la acel moment devine rapid un succes pe plan mondial.

      © picture-alliance/ dpa
      Waldachtal
      Diblul

      Herzogenaurach, 1925

      Adi Dassler are o misiune. Visează la încălţămintea optimă pentru fiecare sport. La Jocurile Olimpice din Amsterdam din anul 1928, unii atleţi poartă deja pantofi speciali confecţionaţi în atelierul său. În 1936, atletul-vedetă Jesse Owens câştigă patru medalii de aur la Berlin, purtând încălţările realizate de Dassler. Succesul cel mare vine însă abia în anul 1954, la finala legendară a Campionatului Mondial de Fotbal. Germania învinge echipa Ungariei, considerată invincibilă, iar pantofii cu crampoane interschimbabile inventaţi de Dassler devin cunoscuţi în lumea întreagă sub denumirea comercială ADIDAS.

      © adidas Group
      Herzogenaurach
      Încălţămintea cu crampoane

      Würzburg, 1895

      La fel ca mulţi alţi fizicieni ai vremii, profesorul de fizică şi rectorul Wilhelm Conrad Röntgen a experimentat şi el în laboratorul său cu radiaţia catodică. La 8 noiembrie 1895, descoperă însă un nou tip de radiaţie. Importanţa extraordinară a acestei descoperiri este recunoscută în scurt timp. Razele X (sau Röntgen) au permis pentru întâia oară incursiunea noninvazivă în corpul omenesc.
      Vrei să afli mai multe detalii

      © pixabay.com
      Würzburg
      Razele X

      Augsburg, 1897

      În anul 1893, Rudolf Diesel primeşte brevetul pentru un nou tip de motor. Însă abia în 1897, inventatorul împreună cu inginerii de la fabrica de maşini Augsburg (mai târziu cunoscută sub acronimul MAN) reuşeşte să construiască un model funcţional. În prezent, motorul diesel este folosit în întreaga lume ca sistem de acţionare robust şi sigur, cu precădere la vapoare, autobuze şi camioane.

      © pixabay.com
      Augsburg
      Motorul diesel

      München, 1810

      Oktoberfest este poate cea mai celebră „invenţie“ müncheneză. Sărbătoarea datează din 1810, când a început sub forma unei curse de cai cu ocazia căsătoriei prinţului moştenitor Ludovic. În prezent, peste 6 milioane de persoane participă anual la sărbătoarea considerată a fi cea mai mare serbare populară din lume.

      Oferta oraşului München este foarte bogată însă şi în domeniul ştiinţific. Activitatea de cercetare şi cea didactică se desfăşoară la cel mai înalt nivel în cadrul celor 15 universităţi, academii şi facultăţi, celor 11 institute Max Planck, trei institute Fraunhofer, patru institute Leibniz, precum şi în cadrul Centrului Helmholtz din Neuherberg.

      © picture alliance/Ruth Botzenhardt
      München
      Oktoberfest

      STUDII ŞI CERCETARE

      Pe plan global, Germania se numără printre ţările cele mai avansate în ceea ce priveşte oportunităţile de studiu şi de cercetare ştiinţifică, punând la dispoziţia celor interesaţi o ofertă vastă.

      EXPOZIŢIE

      În cooperare cu societăţile Fraunhofer-Gesellschaft şi Max-Planck-Gesellschaft, Goethe-Institut consacră Germaniei, ca ţară a inventatorilor, o expoziţie dedicată. Materiale didactice despre expoziţie, datele turneului şi multe alte informaţii puteţi găsi aici.

      MEDIATECĂ

      Doreşti să afli mai multe despre activitatea de cercetare din Germania? Aici poţi găsi filme şi alte materiale pe această temă.